Etichetă: Daphne Lab Romania

Organismul nostru este caracterizat de ritmuri de funcționare zilnică.
Acesta este așa-numitul ritm circadian, care constă din variațiile ciclice care implică zilnic activitățile noastre biologice.

Dar ce este exact ritmul circadian? 

Este un fel de ceas biologic pentru o perioada de 24 de ore.
De fapt, numele derivă din latină circa diem, care înseamnă „în jurul zilei”.
Se caracterizează prin faptul că este un sistem intern complex, responsabil de ciclurile care privesc sângele, tensiunea, temperatura corpului, tonusul muscular, ritmul cardiac, ritmul somn-veghe etc.

Ritmul circadian a fost protagonistul Premiului Nobel pentru Medicină în 2017.
Acest prestigios premiu, a fost acordat celor trei geneticieni cronobiologi- Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young , care au studiat mecanismul care controlează aceast ciclu special, numit ritmul biologic și au descoperit sistemul, datorită căruia toate organismele vii își reglează ceasul circadian în armonie cu mediul extern.

Organismele care populează planeta Pământ, inclusiv oamenii, au un ceas biologic intern care variază, ca un „ceas adevărat”, pe măsură ce orele trec. Acest mecanism, de fapt se adaptează la diferitele faze ale zilei, reglând funcții cheie precum, niveluri hormonale, somn și metabolism.

Din acest motiv, atunci când ceasul nostru nu este aliniat cu mediul extern, suferim şi totodată privește bunăstarea psiho-fizică. 

Un exemplu în acest sens este jet lag-ul, care din cauza unei schimbări bruște a fusului orar, are efecte negative asupra organismului, deoarece creează o alterare a propriilor ritmuri circadiene.

ORGANELE IMPLICATE

Ritmul circadian este strâns legat de ciclul lumină-întuneric.

Lumina zilei reglează cea mai mare parte a dinamicii biologice interne, puse în mișcare de genele „ceas” care, interacționând cu alte gene, produc o proteină responsabilă la rândul ei, de genele care guvernează diferite alte gene, funcții vitale, cum ar fi de la stimularea foamei până la somn.

În special epifiza, joacă un rol fundamental în cadrul ciclului circadian. Este o glandă, situată la baza craniului, care produce melatonină, hormonul care reglează ritmul circadian al organismului.  Secreția sa este strâns legată de lumină.
De fapt, stimulul luminos este transmis epifizei care inhibă producerea de melatonină, iar întunericul stimulează eliberarea acestuia, favorizând somnul.

În plus, în timpul zilei fiecare organ atinge vârful său de activitate maximă într-o fază precisă.
Fiecare organ, de fapt își urmează propriul ceas și poate da informații organelor învecinate.

În acest caz vorbim de ceasuri „periferice” în strânsă legătură cu ceasul biologic central sau ceasul principal, situat în hipotalamus. 

Studii recente au evidențiat modul în care organele știu „cât este ceasul”.

Universitatea din California, în colaborare cu Institutul de Cercetare în Biomedicină din Barcelona, a evidențiat modul în care ficatul este capabil să răspundă la stimuli (lumina/întuneric), pregătindu-se pentru a digera la prânz și cină, transformând glucoza în energie.

Ritmul circadian acoperă cele 24 de ore care alcătuiesc o zi, lucrând în cicluri de aproximativ 3 ore.

Intre orele 6-9
Organismul revine treptat in miscare, in urma odihnei din timpul noptii. 
Melatonina, hormonul de somn produs în timpul nopții începe să scadă, în același timp crește nivelul de cortizol, care trezește organismul și activează starea de veghe.

Între orele 9-12
Cortizolul atinge apogeul și temperatura corpului, împreună cu principalele funcții fizice și cognitive, continuă să se trezească din ce în ce mai mult.
Prin urmare, este cel mai bun moment pentru a desfășura cele mai solicitante activități ale zilei, deoarece starea de concentrare atinge maximul la ora 12.

Între orele 12-15
După pauza de masă, activitatea digestivă provoacă o senzație de somnolență și oboseală.  Sistemul nostru nervos parasimpatic, spune corpului nostru să încetinească activitatea în timpul procesului digestiv. 
În plus, nivelurile ridicate de glucoză prezente în sânge după masă acționează asupra anumitor neuroni din hipotalamus, transmițând suspensia producției de orexină către celule. 
Aceasta din urma este proteina implicata in mentinerea starii normale de activitate si de veghe.

Intre orele 15-18
În aceasta faza are loc cresterea temperaturii corpului si eficiența maxima a inimii si a plamanilor.  Este cel mai bun moment pentru a te angaja în activitate fizică, deoarece mușchii sunt, de asemenea mai tonifiați și mai activi.

Între orele 18:00-21:00
Din acest moment, activitatea organismului începe din nou să încetinească, și pe măsură ce se apropie ora de culcare, ficatul și intestinele digeră mai greu grăsimile și zaharurile. 
Din acest motiv este indicat sa ai o masa usoara care să garanteze odihna optimă.

Între orele 21 și miezul nopții
De la aproximativ 21, glanda pineală începe să producă melatonină, care are rolul fundamental de a facilita adormirea și somnul.  În același timp, temperatura începe să scadă, stabilindu-se cel mai bun moment pentru a merge la culcare. 
De aceea, nu este recomandat să faci sport după cină sau să te expui excesiv la așa-numita lumină „albastră” a smartphone-urilor, tabletelor și computerelor care afectează producția de hormon al somnului.

Între 24-03
După miezul nopții, melatonina este la maxim, asigurând astfel un somn profund și odihnitor.  Este momentul în care creierul este împrospătat și organele se relaxează, pregătind corpul pentru ziua următoare.

Între 3-06
Temperatura corpului scade la minim, în timp ce melatonina începe încet să scadă, pregătind corpul pentru o trezire treptată.

RITMUL CIRCADIAN ŞI ALIMENTAȚIA

Dieta joacă un rol decisiv în menținerea sănătății corpului nostru și a ritmului nostru circadian.  Fiecare organ, la fel ca și microbiota intestinală, are un ceas biologic și își urmează propriul ritm. Sincronizarea cu ciclul circadian este legată de semnalul indus de consumul meselor, care este maxim în fazele de mic dejun și prânz, în timp ce scade seara, când încărcătura energetică trebuie ușurată cu o masă ușoară și hrănitoare.

Organismul nostru, așadar, în funcție de fazele ciclului circadian, are nevoie de anumite alimente și nu de altele.

De exemplu, între 7 și 15 este indicat să consumăm carbohidrați, precum cerealele, în timp ce între 15 și 20 este faza proteică, însoțit eventual de legume proaspete și gătite cu metode delicate(posibil in abur, la cuptor sau la gratar).

Ceasul circadian în medicina chineză

Poate nu toată lumea știe că, în  medicina tradiționale chineză, corpul nostru este străbătut de 12 meridiane, sau canale energetice, care corespund principalelor organe: plămâni, splina, inimă, rinichi, pericard, ficat și a intestinelor, adică intestinul gros, stomac, intestin subtire, vezica urinara, vezica biliara, fierea, meridianul ,,lo Yuan Qi”
(triplice riscaldatore).

Fiecare meridian, corespunde unei orbite circadiane care durează aproximativ două ore. 

Fiecare organ are un moment al zilei în care se află la funcționalitatea sa maximă. Tocmai în acest interval orar circulă cel mai mult energia și funcțiile biologice ale fiecarui organ se îndeplinesc cel mai bine.

Ascultă-ți corpul şi înțelege-l!

Sănătatea este prețioasă şi trebuie să avem grijă de ea!

Gânduri bune!

Nicoleta Miclea

Counselor Healthy Holistic Living

Lovely Looks & Daphne Lab România