Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) este o afecțiune oculară cronică ce afectează macula, care este zona centrală a retinei responsabilă de vederea clară, detaliată.
Este vederea de care avem nevoie pentru citit, scris, recunoașterea formelor, condus etc. DMLV reprezintă principala cauză de pierdere a vederii centrale la persoanele de peste 50 de ani, iar impactul asupra calității vieții poate fi semnificativ dacă nu este depistată și gestionată la timp.
Există două forme principale de DMLV, diferite ca evoluție și severitate:
➡️ DMLV forma uscată (atrofică) Este cea mai frecventă formă, întâlnită în aproximativ 85–90% dintre cazuri. Se caracterizează prin subțierea progresivă a maculei și acumularea de depozite galbene numite drusen sub retină. Evoluția este lentă, iar pierderea vederii centrale apare treptat.
➡️ DMLV forma umedă (neovasculară) Este mai rară, dar mult mai agresivă. Apare prin dezvoltarea unor vase de sânge anormale sub retină, care pot sângera sau pot elimina lichid. Progresia este rapidă și poate duce, într-un timp scurt, la pierderea severă a vederii centrale.
Cauze și factori de risc DMLV are o cauză complexă, în care intervin atât factori genetici, cât și factori legați de stilul de viață.
Printre cei mai importanți factori de risc se numără: 1➡️ Riscul crește semnificativ după 50 de ani; ➡️ Predispoziția genetică, istoricul familial joacă un rol important; ➡️ Fumatul, este unul dintre cei mai puternici factori de risc, putând dubla sau chiar tripla riscul de apariție; ➡️ Alimentația dezechilibrată, săracă în antioxidanți și bogată în grăsimi saturate; ➡️ Obezitatea și sedentarismul; ➡️ Expunerea excesivă la lumină solară fără protecție oculară adecvată.
Simptomele degenerescenței maculare Simptomele pot varia în funcție de forma bolii și de stadiu, însă cele mai frecvente sunt: ➡️ vedere centrală încețoșată sau neclară; ➡️ metamorfopsia, liniile drepte apar ondulate sau deformate, obiectele își modifică dimensiunea (micropsie sau macropsie); ➡️ scăderea sensibilității la contrast și dificultăți în perceperea culorilor; ➡️ apariția unor pete întunecate sau zone oarbe în centrul câmpului vizual;
Orice modificare a vederii centrale necesită un consult oftalmologic cât mai rapid.
Diagnostic și opțiuni de tratament Diagnosticul DMLV se stabilește printr-un consult oftalmologic complet, care poate include: ➡️ Examinarea fundului de ochi – pentru evaluarea retinei și a maculei; ➡️ Tomografia în coerență optică (OCT) – oferă imagini detaliate ale straturilor retiniene; ➡️Angiografia cu fluoresceină, evidențiază vasele de sânge și eventualele scurgeri;
Tratamentul diferă în funcție de formă:
Forma uscată: nu există un tratament curativ, însă anumite suplimente cu antioxidanți, vitamine și zinc pot încetini evoluția bolii la unele persoane
Forma umedă: se tratează prin injecții intravitreene cu medicamente anti-VEGF, care opresc creșterea vaselor anormale și reduc inflamația și scurgerile. În unele situații, se pot utiliza și terapia fotodinamică sau tratamentul laser.
Ce putem face pentru prevenție Deși nu există o metodă sigură de prevenire a DMLV, riscul poate fi redus semnificativ prin: ➡️ renunțarea la fumat, cea mai importantă măsură preventivă; ➡️ o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe și pește (omega-3); ➡️ activitate fizică regulată; ➡️ protecția ochilor prin purtarea ochelarilor de soare cu filtre UV de calitate;
Degenerescența maculară legată de vârstă este o provocare majoră pentru sănătatea oculară, însă diagnosticată la timp și gestionată corect, impactul ei poate fi considerabil redus.
👁️ Vederea este prețioasă. Ai grijă de ea!
Să facem din grija pentru sănătate o prioritate!
Gânduri bune!💓
Consultant Naturopat & Specialist în Medicină Biointegrativă
Picăturile oculare sunt printre cele mai utilizate produse pentru confortul ochilor, însă și printre cele mai greșit folosite.
Aplicate incorect sau alese nepotrivit, ele pot agrava uscăciunea oculară, inflamația cronică și pot contribui, în timp, la apariția unor afecțiuni precum sindromul de ochi uscat sever, pinguecula sau pterigionul.
La Lovely Looks Brașov, considerăm că educația oculară este esențială pentru prevenție și pentru menținerea sănătății și frumuseții ochilor pe termen lung.
De ce este atât de important filmul lacrimal? Suprafața oculară este protejată de filmul lacrimal, alcătuit din trei straturi esențiale: ➡️ lipidic – previne evaporarea lacrimilor; ➡️ apos – asigură hidratarea; ➡️ mucinic – permite aderarea lacrimilor pe cornee;
Dezechilibrul acestui film apare frecvent din cauza: ➡️ utilizării excesive a ecranelor digitale; ➡️ aerului condiționat, vântului, prafului și poluării; ➡️ purtării lentilelor de contact; ➡️ înaintării în vârstă; ➡️ modificărilor hormonale; ➡️ folosirii frecvente a picăturilor cu conservanți;
Rezultatul este uscăciunea oculară, iritația, roșeața și inflamația persistentă.
Alegerea corectă a picăturilor oculare
Nu toate picăturile sunt potrivite pentru utilizare zilnică sau pe termen lung.
Pentru menținerea sănătății ochilor, recomandarea specialiștilor este: ➡️ Lacrimi artificiale fără conservanți,fără fosfați, ideale pentru utilizare frecventă; ➡️ Picături cu acid hialuronic pentru hidratare profundă și protecția corneei; ➡️ Picături cu componentă lipidică, utile în cazul evaporării rapide a lacrimilor; ➡️ Evitarea picăturilor vasoconstrictoare („pentru ochi roșii”), acestea maschează simptomele, dar pot agrava problema pe termen lung.
Cum se folosesc corect picăturile oculare Aplicarea corectă este la fel de importantă ca alegerea produsului: ➡️ Spălați mâinile înainte de utilizare; ➡️ Evitați atingerea vârfului flaconului de ochi sau gene; ➡️O singură picătură este suficientă pentru fiecare ochi, instilată în colțul temporal(extern); ➡️ Închideți ușor ochii 30–60 de secunde după instilare; ➡️ Evitați clipitul intens imediat după aplicare; ➡️ Respectați un interval de minimum 10–15 minute între diferite tipuri de picături.
În majoritatea cazurilor, lacrimile artificiale pot fi utilizate de 2–4 ori pe zi sau conform recomandării specialistului.
Important: prima aplicare dimineața după trezire și ultima inainte de culcare.
Prevenirea pingueculei și pterigionului Pinguecula și pterigionul sunt modificări degenerative ale conjunctivei, frecvent asociate cu: ➡️ Expunerea îndelungată la radiații UV; ➡️ Vânt, praf și medii agresive; ➡️ Uscăciune oculară cronică.
Pentru prevenție este esențial: ➡️ Să folosiți regulat picături hidratante; ➡️ Să purtați ochelari de soare cu protecție UV 100%; ➡️ Să protejați ochii în condiții de vânt și praf; ➡️ Să mențineți o hidratare corespunzătoare a organismului.
Picăturile oculare nu vindecă aceste afecțiuni odată instalate, dar pot reduce inflamația, disconfortul și pot încetini evoluția lor.
Ochi sănătoși înseamnă și ochi frumoși
Un ochi bine îngrijit este: ➡️ mai luminos; ➡️ mai clar; ➡️ mai puțin roșu; ➡️ mai rezistent la factorii de mediu.
Senzația de nisip în ochi, usturimea, lăcrimarea excesivă sau oboseala oculară sunt semne că ochii au nevoie de atenție, nu doar de „o picătură la întâmplare„.
Concluzie Picăturile oculare sunt un instrument valoros de prevenție, atunci când sunt alese și utilizate corect.
O evaluare profesională a suprafeței oculare și a filmului lacrimal poate face diferența între un disconfort temporar și o problemă cronică.
La Lovely Looks Optică Medicală & Oftalmologie Brașov, te ajutăm să alegi soluțiile potrivite pentru ochii tăi, astfel încât să te bucuri de vedere clară, confort și ochi frumoși în fiecare zi.
Gânduri bune!💓
Nicoleta Miclea
Consultant Naturopat – Specialist în Medicină Biointegrativă & Științe Optice
Pterigionul este o afecțiune oculară benignă, care se manifestă sub forma unei excrescențe, de regulă triunghiulare, ce pornește de la nivelul conjunctivei și poate avansa treptat spre cornee. Îl întâlnesc frecvent la persoanele expuse perioade îndelungate la factori de mediu agresivi, precum razele ultraviolete (UV), vântul, praful sau alți iritanți. Acești factori joacă un rol important în apariția și evoluția pterigionului. Din punct de vedere anatomo-patologic, pterigionul presupune o proliferare fibrovasculară a conjunctivei, care duce la formarea unui țesut anormal ce poate invada suprafața corneei.
Dimensiunea sa poate varia: uneori rămâne mic și asimptomatic, alteori devine vizibil și deranjant. În stadiile mai avansate, pterigionul poate modifica suprafața corneei, determinând apariția astigmatismului și, implicit, afectarea calității vederii.
Printre simptomele cel mai des întâlnite se numără: ➡️roșeața oculară, ➡️iritația, ➡️senzația de corp străin, ➡️uscăciunea ochilor, iar în cazuri severe, vederea încețoșată.
De cele mai multe ori, diagnosticul este pus în cadrul unui consult oftalmologic de rutină.
Abordarea terapeutică depinde de mărimea pterigionului și de gradul de disconfort pe care îl produce. În formele ușoare, tratamentul este conservator și poate include lacrimi artificiale sau antiinflamatoare, menite să calmeze simptomele.
Atunci când pterigionul interferează cu vederea sau provoacă un disconfort important, se recomandă tratamentul chirurgical. Intervenția constă în excizia pterigionului, însă este important de știut că există riscul de recidivă.
Din acest motiv, se folosesc adesea tehnici suplimentare, precum grefarea conjunctivei autologe sau aplicarea unor tratamente adjuvante, pentru a reduce șansele de reapariție.
În îngrijirea zilnică, recomand utilizarea picăturilor oculare de foarte bună calitate, fără conservanți și fără fosfați, care hidratează eficient suprafața oculară și reduc iritația, fără a agresa ochiul pe termen lung.
Un control oftalmologic regulat este esențial pentru menținerea sănătății ochilor și pentru detectarea precoce a eventualelor probleme oculare.
Frecvența cu care ar trebui să repetăm aceste controale variază în funcție de vârstă, starea generală de sănătate și prezența anumitor afecțiuni oftalmologice.
Pentru Copii și Adolescenți
Nou-născuți și sugari: primul examen oftalmologic se recomandă imediat după naștere pentru a depista eventualele probleme congenitale.
Copii mici (1-3 ani): un alt control se recomandă la vârsta de 3 ani, pentru a identifica problemele de vedere care ar putea afecta dezvoltarea și învățarea.
Copii de vârstă școlară (4-6 ani): un control înainte de a începe școala este crucial, deoarece problemele de vedere pot influența performanța academică.
Adolescenți (până la 18 ani): examinările anuale sunt recomandate, mai ales pentru cei care poartă ochelari sau lentile de contact.
Pentru Adulți
Adulți tineri (19-40 ani): un control oftalmologic la fiecare 2 ani este adecvat pentru cei fără probleme de vedere semnificative.
Totuși, persoanele care poartă ochelari sau lentile de contact ar trebui să își verifice vederea anual.
Adulți între 40-60 ani: în această perioadă, riscul pentru afecțiuni oculare precum presbiopia (dificultatea de a vedea clar la apropiere) crește. Examinările oculare anuale sunt recomandate.
Adulți peste 60 de ani: riscul pentru afecțiuni grave precum cataracta, glaucomul și degenerescența maculară legată de vârstă crește semnificativ. Examinările anuale sunt esențiale pentru a monitoriza și gestiona aceste probleme.
Persoane cu Factori de Risc
Anumite condiții pot necesita examinări mai frecvente, indiferent de vârstă:
– Istoric familial de afecțiuni oculare: Persoanele cu membri de familie care au avut glaucom, degenerescență maculară sau alte probleme oculare grave ar trebui să facă controale anuale.
– Afecțiuni sistemice: diabetul, hipertensiunea și alte boli cronice pot afecta sănătatea ochilor, necesitând controale mai frecvente.
– Utilizarea prelungită a ecranelor: cei care petrec mult timp în fața computerelor sau altor dispozitive digitale ar putea dezvolta sindromul de ochi uscat sau alte probleme de vedere, justificând examinări mai dese.
Semne că Ai Nevoie de un Examen Oftalmologic
În afară de controalele regulate, este important să consultăm un oftalmolog imediat dacă apar următoarele simptome:
– Dureri de cap frecvente: pot fi un semn de probleme de vedere nediagnosticate.
– Vedere încețoșată: orice modificare bruscă a clarității vederii trebuie investigată.
– Dificultăți de adaptare la lumina întunecată sau strălucitoare: Pot indica probleme cu ochii sau o afecțiune sistemică.
– Oboseala oculară: dacă ochii se simt obosiți după citit sau utilizarea ecranelor, poate fi necesar un control oftalmologic.
Concluzie
Menținerea sănătății ochilor prin examinări oftalmologice regulate este esențială pentru toată lumea.
Frecvența acestor controale variază în funcție de vârstă, starea de sănătate și prezența unor factori de risc.
Recunoașterea timpurie a simptomelor și consultarea periodică a unui specialist pot preveni și trata eficient multe afecțiuni oculare, asigurând o vedere sănătoasă pe termen lung.
Vederea este prețioasă, ai grijă de ea!
Gânduri bune!💓
Nicoleta Miclea
Counselor Healthy Holistic Living & Științe Optice
Să previi este mai uşor decât să tratezi. Atunci când vorbim despre prevenție, ne referim la diagnosticarea precoce, verificări adecvate, dar făcând un pas înapoi, atenție la evitarea obiceiurilor proaste care ar putea afecta vederea.
Prea des li se cer medicilor o soluție miraculoasă pentru afecțiuni care depind de comportamente greșite.
Nu există nici un medicament care să vindece obiceiurile greșite. De prea multe ori tulburările de vedere sunt ignorate.
Exemplu des întâlnit: ,,- Văd rău de aproape și folosesc ochelarii soției/soțului. – Când ai făcut ultimul controntrol? – Acum trei ani”. Exemplele pot continua și pot părea banale, dar sunt cele cu care ne confruntăm în cabinetul nostru Lovely Looks Optica Medicala Braşov.
Tinând cont că rolul vederii reprezintă mai mult de 80% din informațiile de care avem nevoie pentru activitățile zilnice, ṣi în speranța că poate fi util, vă prezint un ,,Decalog” simplu pentru sănătatea ochilor noștri și implicit a vederii prețioase:
Verificări periodice:
1. Chiar dacă vedeți bine și nu aveți patologii oculare, este important să vi se efectueze un screening o data la un an de zile; 2. După diagnosticul unei boli oculare sau după o operație, este important să urmați cu strictețe verificările recomandate de medic; 3. Menținerea sub control a tensiunii arteriale și a nivelului de zahăr din sânge poate evita complicațiile oculare;
4. Dacă apare iritație, nu vă frecați ochii, solicitați asistență medicală pentru a înțelege cauza tulburării;
5. Purtați numai ochelari prescriși de un oftalmolog/optician.
6. Dacă în timp devine din ce în ce mai dificil să citești cu atenție, împrumutarea ochelarilor soțului tău nu este soluția corectă; 7. Achiziționați tipul de lentile de contact prescrise de medicul oftalmolog și recomandate de optician;
8. Nu este vorba doar de dioptrii, fiecare lentilă are și alte caracteristici pe care numai un specialist le poate lua în considerare deoarece trebuie să se adapteaze perfect la ochiul pacientului.
9. Nu păstrați lentilele de contact mai mult decât este indicat;
10. Protejați-vă întotdeauna de razele UV cu ochelari de soare de calitate certificată. Expunerea excesivă și prelungită la razele ultraviolete favorizează apariția cataractei și degenerescența maculară.
Alte sfaturi utile:
Machiaj: • Regula generală este ca la machiajul ochilor, linia de inserție a genelor nu trebuie niciodată depășită;
• Îndepărtați complet machiajul fără a lăsa reziduri pe ochi;
• Alegeți întotdeauna produse de calitate, hipoalergenice, testate oftalmologic și dermatologic.
Sursa de alimentație:
• Evitați dietele dezechilibrate și drastice, care pot induce carențe de vitamine si minerale, periculoase şi pentru vedere, încetinind regenerarea celulelor care îmbătrânesc treptat;
• Consumați o cantitate suficientă de proteine esențiale ;
• Consumați multe fructe și legume bogate în antioxidanți, pentru a întârzia procesele de apariție a cataractei și a degenerescenței maculare legate de vârstă.
Tehnologie- PC, tabletă, smartphone, carte electronică și TV:
• Limitați orele petrecute în fața unui ecran. Cei care lucrează mult timp folosind computer-ul , dispozitive digitale, ar trebui să se dedice altor activități în timpul liber;
• Folosiți ochelari cu lentile speciale de protecție impotriva luminii albastre;
• Îndepărtarea ochilor de la dispozitivele digitale din când în când și privirea la distanță care permite să vă schimbați perspectiva;
• Iluminați temeinic camera în care citiți sau lucrați. Lumina ecranului computerului sau a cărții electronice în sine nu este suficientă și nu mențineți iluminarea smartphone-ului prea scăzută pentru a economisi bateria, deoarece acest lucru duce la oboseala ochilor, activați protecția pentru ochi a dispozitivelor digitale;
• Mențineți o distanță adecvată față de televizor. Specialiştii în domeniu recomandă următoarele cifre orientative: – televizor cu diagonala de 60 – 80 cm -> distanţă de aproximativ 1.5 – 2.5 metri; – televizor cu diagonala de 80 –107 cm -> distanţă de aproximativ 2.5 – 3.5metri
Sportul: – Activitatea fizică regulată protejează corpul de ateroscleroză, diabet și hipertensiune arterială, menține la distanță și complicațiile oculare;
– La copii, activitățile în aer liber cu priveliște, care străbate distanțe mari, par să aibă un efect protector asupra apariției sau evoluției miopiei;
– În piscină nu purtați niciodată lentile de contact, dar protejați-vă ochii de clor cu ochelarii speciali.
Fumatul, alcoolul și somnul: – Fumatul sau renunțarea cât mai curând posibil, este importantă pentru sănătatea întregului organism, inclusiv a ochilor. De fapt, acest obicei crește foarte mult riscul de cataractă și degenerescență maculară legată de vârstă;
– Evitarea abuzului de alcool protejează și ochii, deoarece un aport excesiv poate să favorizeze debutul precoce al degenerescenței maculare legate de vârstă;
– Dormi cât este necesar. Nu există un număr de ore de somn care să se aplice tuturor, dar în raport cu vârsta și caracteristicile individuale, trebuie să vă odihniți atât cât aveți nevoie pentru a vă simți bine în timpul zilei. Pentru un somn restaurator ( faza REM)pecialiştii recomandă 7/8 ore de somn și mersul la somn înainte de miezul nopții ( 22:00/23:00- 06:00/07:00).
Traumă: Protejați ochii cu ochelari de soare, cu lentile de calitate certificate în timpul activităților în care aceștia pot fi afectați. De exemplu în timpul grădinăritului sau al mersului cu bicicleta;
– Respectați reglementările de siguranță la locul de muncă, atunci când este prevăzută protecția împotriva factorilor fizici sau a substanțelor chimice;
– Evitați locurile periculoase sau care ar putea ascunde pericole.
Automobil: Nu neglijați să purtați ochelari sau lentile de contact prescrise pentru conducere;
– Preferați întotdeauna ramele şi lentile rezistente, deoarece deschiderea airbag-ului ar putea transforma ochelarii în obiecte foarte periculoase;
– Aveți mare grijă cu benzile de cauciuc și cârligele pentru fixarea bagajelor pe suportul de bagaje, care pot provoca leziuni oculare grave;
Picături pentru ochi și lacrimi artificiale: – Picăturile pentru ochi, precum și lacrimile artificiale, nu pot fi utilizate din proprie inițiativă, ci întotdeauna sub supravegherea și prescripția specialistului;
– Nu utilizați picături oftalmice expirate (scrieți data la care a fost deschis recipientul sau folosiți monodoze);
– Ochii roșii nu sunt neapărat întotdeauna un semn de iritații sau alergii. Dacă roșeața persistă, consultați un oftalmolog.
Cicero compara ochii cu niște santinele:
„Ochii, asemeni unor santinele, ocupă poziția cea mai inaltă a corpului.”
Lovely Looks Optica Medicala Braşov Sf.Ioan15, Centrul – Vechi
Lentilele ochelarilor sunt cheia unei vederi clare. Prin ele vezi lumea, ochii tăi creează emoții care te vor însoți de-a lungul vieții.
Este important să alegi cu responsabilitate ce lentile vei purta la ochelarii tăi şi să nu te limitezi doar in a alege o ramă de ochelari doar pentru că este frumoasă, îți stă bine şi este la modă. O lentilă are multe caracteristici, de aceea este bine să le cunoaștem.
Numărul Abbe este o valoare care indică calitatea optică a unui material și este rezultatul relației dintre refracția și dispersia materialului optic în sine.
Auzim adesea despre optică, dar câți știu ce este și ce studiază? Optica este o parte a fizicii care studiază lumina și este împărțită în optică geometrică și optică fizică.
Optica geometrică studiază traiectoria luminii pentru a înțelege modul în care aceasta se schimbă prin diferitele medii optice, în timp ce optica fizică se ocupă de natura luminii și de interacțiunea acesteia cu mediul optic.
Când vorbim despre focalizarea lentilelor prescrise sau a lentilelor de contact avem în vedere optica geometrică, în timp ce polarizarea lentilelor solare se referă la optica fizică.
Numărul Abbe este numit după omul de știință german Ernst Abbe (1840–1905). Este un număr adimensional care corespunde relației dintre puterea de refracție optică și dispersia cromatică a unui material transparent la lungimile de undă vizibile. Este denumit și număr V.
Numărul Abbe este deosebit de important pentru proiectarea sistemelor de lentile simple pentru care aberația cromatică trebuie redusă la minimum.
Pentru calcule mai precise și sisteme de lentile de înaltă calitate, trebuie să fie utilizată relația exactă de dispersie, adică relația exactă dintre indicele de refracție și lungimea de undă.
Cu toate acestea, numărul Abbe este folosit și pentru a face o preselecție aproximativă a tipurilor de material folosit pentru producția de lentile.
Numărul Abbe este un indice care măsoară dispersia cromatică a unui material transparent la lungimi de undă ale vizibilului.
Prin urmare, este evident că un material va avea caracteristici mai bune optice cu cât numărul de Abbe este mai mare.
Ce număr Abbe indică dispersie redusă?
Indicele scăzut de refracție (~ 1,52) și dispersie redusă (numerele Abbe între 55 și 85).
Numarul Abbe este foarte important si adesea trecut cu vederea.
Regula generala legată de materialul lentilei
Cu cat este mai mare indicele de refractie, cu atat mai densa este lentila. Cu cat lentila este mai densa, cu atat este mai deviata raza de lumina care o traverseaza. Unul din efectele nedorite este reflexia, de aceea este important tratamentul antireflex al acestor lentile.
Alt efect este aberația cromatică care se traduce prin incețoşarea lentilei sau apariția unui „curcubeu” către marginea lentilei.
Numărul Abbe este o constantă adimensională utilizată pentru a descrie proprietățile de dispersie a unei lentile. Acesta este si un rating pentru aberațiile cromatice. Cu cât numărul Abbe este mai mic, cu atat aberațiile cromatice sunt mai mari. Pe masura ce indicele de refractie creste, scade numarul Abbe.
Lentilele din sticlă minerala cu indice mare de refractie „sufera” in special din cauza aberatiilor cromatice.
Materialul din sticlă organică care prezintă un echilibru intre aberații cromatice şi indicele de refracție este 1.70. Pentru acest material, aberațiile cromatice sunt destul de mici iar indicele de refracție este suficient de mare pentrru a propune lentile subțiri şi ușoare.
Unele persoane se pot obişnui cu aberațiile cromatice iar altele nu. Acestea sunt mai mari la periferia lentilelor față de centrul optic.
Multe persoane care poartă lentile din materiale cu indice mare de refracție, nu sesizează aberațiile cromatice. Este un lucru obișnuit pentru indicele 1.74 şi indici mai mari ca acesta.
Daca nu sunteti sigur ce indice de refracție vă este potrivit pentru lentilele ochelarilor dumneavoastră de vedere, vă sugerăm să vă mai informați pe această temă şi să luați o hotărâre în cunoştință de cauză.
Informația stăpâneşte situația.
Cu sănătatea nu-i de glumit şi vederea este prețioasă!
Reducerea inegalităților începe prin oferirea copiilor șanse egale. Aceste oportunități depind prea des de calitatea educației pe care o primește un copil, ținând cont că 80% reprezintă ceea ce învață şi percepe un copil prin ochii lui. Oferirea unui copil de șanse egale de învățare poate începe cu ceva la fel de simplu ca și asigurarea faptului că poate vedea bine.
Dacă un copil nu vede bine, își poate pierde încrederea, este probabil să rămână în urmă la clasă și este foarte puțin probabil să-și atingă întregul potențial academic. De cele mai multe ori, copiii nu știu că nu pot vedea bine, așa că nu vor vorbi despre asta, suferind în tăcere pe măsură ce rămân din ce în ce mai în urmă până când le sunt închise oportunitățile.
Testele oculare obligatorii universale pentru copii ar putea opri acest lucru și este motivul pentru care va punem la dispoziție programe de îngrijire a vederii pentru copii.
De aceea ne-am gândit la parteneriate pentru a răspunde nevoilor corecte si concrete. Crearea de programe de îngrijire a vederii pentru copii necesită o strânsă legătură intre profesionistul vederii, copil, şcoală şi familia acestuia.
Iată doar câteva exemple despre modul în care lucrăm cu partenerii noştri pentru a îmbunătăți egalitatea de șanse pentru copii prin îngrijirea ochilor.
Într-una dintre inițiativele gratuite pentru copii, Lovely Looks Optica Medicala & Oftalmologie Braşov, îşi menține promisiunea pentru a ajuta copiii să vadă bine.
Mulți dintre ei pot avea nevoie de corectarea vederii cu o pereche de ochelari, alții pot avea nevoi speciale de vedere, de aceea vor fi selectați şi consultați de cei mai buni specialişti opticieni-optometrişti, şi oftalmologi cu care lucrăm. Noi, la Lovely Looks Optica Medicală, credem într-un viitor în care toată lumea poate vedea bine și lucrează cu pasiune pentru a-şi îndeplini obiectivele stabilite.
Copii cu ochi sănătoşi şi frumoşi pentru un viitor mai bun”.
Chalazionul este o afecțiune a pleoapei destul de frecventă, care derivă dintr-o inflamație a glandei meibomiene, responsabilă de producerea componentei lipidice a secreției lacrimale, în urma obstrucției canalului său excretor.
Chalazionul este ușor de recunoscut, obstrucția se manifestă extern cu umflarea pleoapei în corespondență cu glanda afectată.
Fiecare folicul al genelor pe marginia pleoapelor, este prevăzut cu o glandă Zeiss care produce sebum. În aceeași zonă, lângă baza genelor, se află unele glande sudoripare modificate, numite glandele lui Moll. De-a lungul marginii interioare, la apariția genelor, pe de altă parte, glandele meibomiene (sau glandele tarsiene) secretă o substanță bogată în lipide care împiedică pleoapele să se lipească una de cealaltă. Această organizare priveşte marginea pleoapelor, cu excepția porțiunii mediale (care reprezintă aproximativ a opta în interiorul fisurii), reprezentând punctele lacrimale, care coincid cu începutul canalelor de evacuare lacrimale. Toate glandele accesorii ale pleoapelor sunt supuse invaziei bacteriene ocazionale. Din infecțiile unei glande meibomiene se poate forma un chalazion. Pe de altă parte, procesul infecțios al unei glande sebacee a genelor sau a uneia dintre glandele lacrimale accesorii, care se deschid la suprafața dintre foliculii pleoapelor, provoacă o umflare dureroasă localizată, cunoscută sub numele de sty. Chalazionul este cauzat de inflamația uneia sau mai multor glande meibomiene, care sunt dispuse transversal în pleoapele inferioare și superioare. În mod normal, aceste glande contribuie cu secreția lor, la producerea stratului uleios al filmului lacrimal. Dacă orificiile canalelor excretoare ale glandelor meibomiene prezente pe marginea pleoapelor devin ocluse, componenta lipidică produsă nu poate curge spre exterior și determină leziunea nodulară caracteristică (granulom), în punctul corespunzător glandei afectate de obstrucție. În țesuturile moi din jurul pleoapei, poate apărea roșeață, durere, inflamație a conjunctivei ş.a. Obstrucția se poate datora prezenței ,,obstacolelor externe” sau modificării mebo-ului în sine. Unele persoane cu probleme asociate cu secreția de sebum (de exemplu, seboree, piele grasă) au tendința de a avea un mebo mai gros. Alteori, o dietă dezechilibrată sau o perioadă de stres intens, este suficientă pentru o producție a glandei „alterate” în comparație cu norma.
Uneori, chalazionul poate fi consecința blefaritei cronice. Dacă această inflamație a pleoapei este neglijată, acumularea de bucăți mici de piele peeling (asemănătoare cu mătreața) poate duce la obstrucția canalului excretor.
În alte cazuri, chalazionul depinde de utilizarea lentilelor de contact. Acestea intervin ca obstacole externe, deoarece pot provoca un traumatism la nivelul pleoapelor, declanșând un proces inflamator.
În cele din urmă, se pare că o predispoziție constituțională, în principal pe bază ereditară, de a prezenta boli alergice (diateza alergică) poate accentua tulburarea.
Mebo-Sebo
Mebo reprezintă pentru ochi ceea ce reprezintă sebumul pentru piele. Ambele sunt secreții lipidice cu funcții de protecție, și din diverse motive pot suferi modificări mai mult sau mai puțin accentuate.
Chalazionul, este de asemenea, cunoscut ca expresia chistului meibomian, tocmai pentru a indica ținta inflamației (glandele meibomiene) și nodulul tipic care îl distinge (chistul). Chalazion este de asemenea denumit lipogranulom al glandei meibomiene.
Formarea unui chalazion poate depinde de:
Predispoziția constituțională la secreția sebacee sau la diateza alergică;
Dieta dezechilibrată caracterizată prin consumul frecvent de alimente bogate în grăsimi, brânzeturi, carne, dulciuri;
Tulburări ale tractului intestinal (cum ar fi colita spastică);
Perioade de stres intens sau oboseală specifică.
Chalazionul este adesea asociat cu rozacee și seboree. În trecut, se credea că chalazionul avea o origine pur infecțioasă. Astăzi această presupunere a fost eliminată, deși unii cercetători cred că o infecție oculară preexistentă poate accentua cumva simptomele chalazionului.
Sty și chalazion sunt două tulburări adesea confundate între ele. Ambele se caracterizează de fapt, prin apariția bruscă a unei umflături a pleoapei superioare sau inferioare și încep cu roșeață, edem, umflături și dureri de pleoape. Cu toate acestea, sty și chalazion au unele diferențe care le permit să se distingă.
Calazionul este un chist situat în pleoapa superioară sau inferioară, rezultat dintr-o inflamație a glandei meibomiene.
Sty este o inflamație acută a uneia sau mai multor glande sebacee la baza genelor (glanda Zeiss), pe marginea pleoapei in exterior.
Simptomele chalazionului și răspâmdirea lor depind de gradul de inflamație al glandei și de numărul de glande implicate. La debut, chalazionul poate da durere întregii pleoape, datorită reacției flogistice remarcabile. După câteva zile, pleoapa se dezumflă, dar chistul rămâne ceea ce poate da senzația unui corp străin, mai ales dacă este mare și situat în pleoapa superioară.
Simptome de chalazion. Cum se manifestă?
Calazionul se caracterizează prin apariția bruscă a unei umflături focale a pleoapei, în corespondență cu glanda implicată în inflamație, asociată cu hiperemie. De-a lungul timpului, chalazionul tinde să devină un lipogranulom, care apare ca un mic chist solid de-a lungul marginii pleoapelor. Spre deosebire de sty, această leziune este de obicei nedureroasă. Calazionul poate fi mic (ca un bob de mei) sau mai mare, până la umflarea atât de consistent încât să provoace închiderea pleoapei.
Alte simptome asociate cu Chalazion
De cele mai multe ori, pacienții afectați de chalazion nu prezintă simptome relevante. Mai mult decât durerea, chistul poate provoca o senzație neplăcută de ponderare a pleoapelor, mai ales atunci când chalazionul atinge dimensiuni considerabile. Posibila prezență a durerii, roșeață și hiperlacrimare care însoțește chalazionul este explicația cea mai probabilă într-o insultă bacteriană sau mai rar, virală. Când depinde de blefarită, calazionul poate forma mici cruste între gene, până la mâncărime pe marginile pleoapelor și arsură. Sty nu produce simptome și deseori trece de la sine.
De-a lungul timpului, chalazionul tinde să devină un chist mic, dureros în centrul pleoapei, în timp ce sty persistă evident pe margina pleoapei de o culoare alb-gălbuie.
Simptomele chalazionului și entitatea lor depind de gradul de inflamație al glandei și de numărul de glande implicate. La debut, chalazionul poate da durere întregii pleoape, datorită reacției flogistice remarcabile. După câteva zile, pleoapa se dezumflă, dar chistul rămâne ceea ce poate da senzația unui corp străin, mai ales dacă este mare și situat în pleoapa superioară.
Simptome şi cum se manifestă?
Chalazionul se caracterizează prin apariția bruscă a unei umflături focale a pleoapei, în corespondență cu glanda implicată în inflamație, asociată cu hiperemie. De-a lungul timpului, chalazionul tinde să devină rotunjit (lipogranulom) care apare ca un mic chist solid de-a lungul marginii pleoapelor. Spre deosebire de sty, această leziune este de obicei nedureroasă. Calazionul poate fi mic (ca un bob de mei) sau mai mare, până la umflarea atât de consistent încât să provoace închiderea pleoapei.
Alte simptome asociate cu Chalazion
De obicei, această umflare se scurge spontan pe suprafața interioară a pleoapei și se golește sau se calmează în decurs de 2-8 săptămâni, fără a fi nevoie de tratament. Cu toate acestea, există chalazion care devine cronic. Dacă chalazionul nu tinde să se rezolve spontan, este posibil să se fi format o „capsulă” care să înghită glanda. În acest caz, o intervenție chirurgicală minoră ambulatorie trebuie efectuată la sfatul medicului oftalmolog.
În ambulatoriu, după anestezie locală, se face o mică incizie în interiorul pleoapei prin care se introduce un instrument special pentru drenarea conținutului chistului (chiuretajul chalazionului) și( sau ) îndepărtarea completă a glandei care a generat problema. Tratamentul chirurgical este de obicei indicat dacă: Chlazionul este foarte mare;
Chalazionul nu tinde să se rezolve singur sau după terapia medicală;
Chalazionul este situat în centrul pleoapei sau într-o altă poziție enervantă sau obstructivă pentru vederea normală;
Posibile complicații:
Un chalazion poate provoca inflamație ușoară a conjunctivei, vedere încețoșată și, dacă este mare și plasat pe pleoapa superioară, poate:
Cauzând dureri la nivelul ochiului;
Comprimă corneea;
Induce astigmatism.
Chistul caracteristic al chalazionului este aproape întotdeauna de natură benignă. Posibilitatea ca chistul să ascundă o leziune neoplazică este un eveniment extrem de rar.
Câteva sfaturi:
Nu apăsați, frecați, strângeți sau nu intepați calazionul în încercarea sa-l spargi, deoarece acest lucru ar putea duce la complicații mai severe.
La subiecții predispuși, corectarea stilului de alimentație poate reduce riscul formării unui nou chalazion;
Evitați să vă machiați și să folosiți lentile de contact pentru a evita riscul de a induce microtraumatisme și(sau) infecții ale corneei.
Șervețele umede dezinfectante și soluțiile umectante, disponibile în farmacii, ajută la menținerea ochiului hidratat și ameliorează disconfortul cauzat de chalazion.
Presiunea oculară este determinată de echilibrul dintre producția și drenarea fluidelor din interiorul ochiului. Metoda folosită pentru cuantificarea ei se numește tonometrie, măsurarea fiind exprimată in milimetri coloană de mercur (mmHg).
Pentru funcționarea corectă a ochiului și a structurilor sale, este foarte important să menținem presiunea intraoculară în valori cuprinse între 10 și 20 mmHg. Acest interval fiziologic, este necesar în menținerea condițiilor anatomice optime pentru refracție, în consecință pentru a permite vederea corectă.
Din punct de vedere fiziologic, presiunea intraoculară contribuie la stabilizarea formei globului ocular și să-l protejeaze de deformări care ar putea fi cauzate de greutatea pleoapelor și tonusul mușchilor extraoculari, previne formarea umflăturilor prin drenarea și întoarcerea în fluxul sanguin a lichidelor, care conțin metaboliții deșeurilor.
Câțiva factori pot influența tranzitoriu nivelul tensiunii arteriale, cum ar fi trecerea de la perioada diurnă la cea nocturnă, ritmul cardiac, consumul de alcool și cofeină, exerciții fizice și aportul de lichide sau anumite medicamente sistemice și topice.
O modificare patologică a presiunii oculare, pe de altă parte, poate avea consecințe neplăcute pentru funcția vizuală și poate apărea fără ca pacientul să fie conștient de aceasta. Presiunea ridicată în interiorul ochiului este un indicator important în evaluarea glaucomului, care este un factor de risc al vederii.
Această boală a ochilor, în general nu provoacă dureri sau simptome particulare, dar produce modificări caracteristice ale nervului optic și ale celulelor neuronale prezente în retină. Dacă glaucomul continuă să progreseze și nu este tratat în mod corespunzător, acesta poate afecta vederea periferică și poate provoca daune ireversibile nervului optic, ceea ce poate duce la orbire.
În majoritatea cazurilor, presiunea oculara este dăunătoare când este mai mare de 21 mmHg, dar unii pacienți pot avea consecințe negative şi la o presiune intraoculară mai mică (glaucom normotensiv). Pentru sănătatea ochilor noştri, trebuie sa efectuăm controale periodice la medicul oftalmolog.
Ochiul dominant sau dominanța oculară, este un concept care interesează pe toată lumea. De fapt, fiecare dintre noi are un ochi dominant și un ochi non-dominant. Doar în cazuri rare ambii ochi apar ca fiind dominanți.
Aproximativ două treimi din populație este dreptace. Un indiciu util, pentru că în multe cazuri nu domină doar mâna dreaptă, ci și ochiul drept. Nu este întotdeauna cazul, pentru unele persoane cele două nu coincid, iar ochiul dominant se află pe partea opusă mâinii dominante. În aceste cazuri, vorbim de lateralitate încrucișată.
Lateralitate încrucișată se explică atunci când predominanța cerebrală este diferită pentru anumite parți ale corpului. Acest tip de lateralitate poate cauza probleme în învățarea cititului și a scrisului.
De ce este atât de importantă determinarea ochiului tău dominant?
Dominanța ochilor este esențială pentru purtătorii de ochelari și a lentilelor de contact. Mai ales pentru cei care suferă de prezbiopie și folosesc lentile multifocale. În ochelarii și lentilele multifocale, ochiul dominant pune accent pe corectarea vederii la distanță, în timp ce ochiul non-dominant corectează îndeosebi vederea de aproape. Deoarece la lentilele multifocale, creierul primește mai multe imagini diferite pe care apoi le reprocesează instantaneu într-o singură imagine clară, bine definită. Pare un pic de magie, nu?
Dar cunoașterea ochiului tău dominant nu este importantă doar pentru cei care poartă ochelari sau lentile de contact. Ochiul dominant este, de asemenea un element semnificativ în fotografie, și bineînțeles în sport (cum ar fi: tir cu arcul, baseball, golf etc.) unde țintirea este esențială.
Opticianul sau oftalmologul poate determina rapid răspunsul în timpul unui examen de specialitate. Dacă nu aveți programată o consultație, vă puteți identifica ochiul dominant într-un mod alternativ.
Unii purtători de lentile de contact multifocale pot găsi informațiile printre parametrii imprimați pe ambalaj. Ochiul dominant este indicat cu „D”, iar cel non-dominant cu „N”. Cu toate acestea, acest parametru nu este întotdeauna explicit. Uneori, dominanța oculară este „ascunsă” în refracție.
Nu ești sigur care ochi este ochiul tău dominant? Încearcă acest test!
Aduceți mâinile în fața feței formând un triunghi cu degetele mari și arătătoare ale celor două mâini.
Întinde-ți brațele înainte.
Alegeți un obiect mic de fixat de aproximativ 10 cm și care este plasat la aproximativ 3 metri distanță.
Închideți mai întâi un ochi și apoi celălalt.
Rezultat: când închideți unul dintre ochi, nu se întâmplă nimic? Obiectul rămâne vizibil și recognoscibil în triunghi? Aceasta înseamnă că ochiul deschis este cel mai probabil ochiul tău dominant. În mod similar, dacă prin închiderea celuilalt ochi obiectul dispare din câmpul vizual sau se „mișcă” și nu mai este vizibil în interiorul triunghiului, ochiul este non-dominant.
Acest test simplu vă poate ajuta să vă identificați ochiul dominant. Cu toate acestea, dacă doriți o confirmare 100% științifică și corectă, vă sugerăm să vă consultați un optician sau un oftalmolog.
Ți s-a părut util acest test?
Lasă-ne un comentariu.
Gânduri bune! 💓
La bună vedere! 👀
Nicoleta Miclea
Specialist Lovely Looks Optică Medicală Healthy Holistic Living
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.